cainii e dulci

im oh so fine and ready to blow, to glow, to want more, to …be sure… to make sense…

sau.. in fine…

cel mai simpatic iutub primit azi:

shake it AICI:

Anunțuri

de robbie

de care nu am mai auzit de ceva vreme. williams adica, brunetelul urekios, papusha masculina neepilata care cica si-ar fi petrecut destule weekenduri la dezintoxicare anu asta, a tot fost subiect de aberatii mondene, evident, nu pt vreun album, ci pentru necazurile de care se tot plange…

robbie_williams_1.jpg

iaca acuma cand se caznea si mai puna un ban deoparte pentru vreun party duios cu striperitze, lui robbie williams i-a fost interzis un concert in Dubai. Tata lor de acolo, Sheikh Mohammed bin Rashid Al Maktoum a sarit ca ars cand a auzit ca secretarele il vor pe Robbie sa cante la marea lor cursa de cai ( Dubai World Cup), amintindu-si ca anul trecut cand l-a invitat (pe un milion de lire sterline parca), toate patrupedele au inceput sa sara si sa se smulga din toate alea… Sefu de la Dubai Racing Club sustine cu tarie: „concertul a afectat starea de spirit a cailor si prestatia lor; asa ceva nu trebuie sa se mai intample”…

ps – daca fata de la jossip.ro o sa se abereze la randu-i pe subiectu asta, ar face bine sa aiba si vreo trei site-uri cu dictionare deschise si mai multe surse, sa n-o mai imbulineze ca la „stirea” cu pavarotti, pe care-a dat-o la vreo 2 saptamani, trunchiata si zapacita si evident, pe alocuri, cam falsa…

beyonce, pe ruta addis abeba- cluj napoca

„I have been all over around the world, but I have never had an experience like in Ethiopia,” R & B superstar Beyoncé Knowles said amidst her thrilling performance that rocked her fans in the concert hall that hosted her two-hour extravaganza until midnight”

The diva turned out more than a thriller on Saturday at the Millennium Concert Hall, leaving Ethiopian fans in standing ovation for her repeated words of love as she commanded the magnificent a state-of-the-art stage which also heightened the spirit of the scene. The 26 year-old and her dancing group performed Ethiopia’s traditional dance – the Eskista to Teddy Afro’s Millennium hit „Abebayehosh” a revised version of a traditional tune sang by young girls welcoming a new year. (allafrica.com )

Organizatorii au pus la cale o aşa-zisă conferinţă de presă unde ziariştii nu au avut posibilitatea să pună întrebări, vedeta americană rezumându-se la a răspunde unor întrebări formulate în prealabil de organizatori.

“Am fost foarte încântată de România şi, deşi am vizitat în acest turneu multe ţări, am remarcat multă simpatie şi peste tot am fost primită cu ospitalitate. Oamenii au fost foarte prietenoşi cu mine şi la viitorul turneu mă voi întoarce în România mai mult timp”. Intâlnirea s-a încheiat cu un mesaj adresat de Beyonce fanilor săi. “Tot ceea ce fac pe plan creativ trebuie să mă determine să muncesc tot mai mult şi să mă îndrume spre o direcţie nouă. Apreciez gestul fanilor mei români de a veni la concert pe ploaie, de a sta efectiv în faţa scenei pe ploaie, dar le promit că nu vor fi dezamăgiţi şi împreună vom avea parte de un show grandios”, a spus aceasta. Vedeta a “acceptat” să facă poze cu fanii, după care s-a retras la cabina adusă special din Germania, amplasată în apropierea scenei. (sursa: ziua de cluj )

..

in care se arata mai sus doua mostre de atmosfera la un acelasi show, pus in scena in doua capitale diferite: una de inima etiopiana si una de suflet ardelean.

cum fu la concertu de pe Moina? pai n-a cantat imnu, s-a adresat in engleza cu buna seara catre public

zice f realissim Camelia – acilisha

ce m-a suparat pe mine din povesti: noroiul, brambureala, coniacul de la vip, ceaiul insuficient.

scuze cipride intrebarea tampita legata de pregatirea clujului pt un concert important, stiu ca e aceeasi kestie ca si in bucuresti cu spatiile greu de gasit.. da ma indoiesc ca”la bucuresti pe ploaia aia nu venea nimeni si nu statea nimeni la beyonce”, tinand cont de ce isterie a fost la RBD si cate disperate ar vrea sa-i vada soldurile pe viu. including me. care m-as fi dus, pt k am o haina galbena de ploaie nepurtata. inca. astept sa vina bon jovi:))

 

de Suzuki

de cum m-am delectat fugitiv cu prajitura (da!) cu dovleac, de la colega Lumi, in cantitatea maxima de pranz, respectiv 2 bucati juicy, fluffy, bestial..

si de cum am zambit io azi la prima chestie din inboxu de gmail:

adica asta de mai jos:

Inceputul anului scolar, intr-un liceu din America. Diriginta prezinta
clasei un nou coleg: Sakiro Suzuki, din Japonia.

Incepe ora.

Diriginta: Sa vedem cine stie cel mai mult din istoria Americii. Cine a
zis: „Libertate sau moarte!”?

Tacere de mormant in clasa.

Suzuki ridica mana: Patrick Henry 1775, Philadelphia .

Diriginta: Bravo Suzuki! Si cine a zis: „Tara este poporul, de aceea
poporul nu poate sa moara!”?

Suzuki: Abraham Lincoln 1863, Washington.

Diriginta se uita peste clasa: Mi-e rusine pentru voi! Suzuki vine
din
Japonia si stie mai multe despre America decat voi!

O voce din spate: Pupa-ma-n c….., Jap’ imputit!

Diriginta: Cine a spus porcaria asta?

Suzuki se ridica si zice: Generalul McArthur 1942 la Guadalcanal, si
Lee Iacocca 1982 la sedinta actionarilor Chrysler.

Alta voce: Imi vine sa vomit!

Diriginta striga: Cine a fost nemernicul?

Suzuki: George Bush Sr. catre prim-ministrul japonez Tanaka, in timpul
unui dineu de lucru, Tokio 1991.

Un elev zice: Sa mi-o s……!

Diriginta crizata: De ajuns! Cine a fost impertinentul?

Suzuki: Bill Clinton catre Monica Lewinsky, 1997, Washington, Casa
Alba, Biroul Oval.

Alt elev: Suzuki e un rahat mare!

Suzuki: Valentino Rossi, 2002, Brazilia, Superbike GP.

Diriginta lesina. In clasa – haos total. Se deschide usa si intra
furios Directorul, care spune: O adunatura de idioti mai mari ca voi
n-am vazut in viata mea!

Suzuki: Traian Basescu catre Parlamentul Romaniei, dupa suspendarea din
functie, 18 aprilie 2007.

de cum arata betty boop.

buupupidup…betty nu avea kilotzi. de multe ori. cel putin asa mi se parea.

well, asa-i placea ei sa danseze… mi-as fi dorit sa imi rotesc si eu okii pe ritm, cum facea betty.

si in spatele vocii era o domnisoara tare draguta. imbracata!

betty boop de ziua ei:


sing till the day u die…/

if i were judge for a day…

a language of my own

toys and music

in care se arata ca jucariile se iubeau cu muzica si muzica se iubea cu jucariile si impreuna le iesea asa de bine si copiii ascultau de muzica si de jucarii impreuna si cantau ca sa nu devina „social blow-ups” si jazzu era in picior ca untu pe mamaliga. asta in alta tara. eu in general in casa stateam cu pulover pe gat.  vedeam muzica si jucariile dimpreuna zburatacite pe ecranu alb-negru, rar, in pijamale de finet. parca duminica. sau pe furis.  cand imi faceam spectacole in cap, dadeam cortina la o parte si lasam jucariile sa cante. in zeci de culori. si eu le dadeam vocile de undeva de sus si ele dantuiau si radeau din note mai abitir, sa se arate mandre si bucuroase. Era un jazz de toata minunea si incepea sa fie cald.

Happy Harmonies, everybody… bine-ati revenit!

Toyland:

cu The Mills Brothers. si muzici jucaushe in alb-negru

the old mill pond-1936

adica de cand imi plac mie broastele

de oda lui PETER PETRELLI

A inceput cu zborul. in viata lui au mai intervenit regenerarea, invizibilitatea, ascultatu gandurilor, telekinezia, si, evident, „the bending time and space” power. E unu dintre personajele Heroes, serialul care „spune povestea vietilor unor oameni normali care si-au descoperit abilitati extraordinare”, intr-un mod care a zapacit milioane de pustani (si nu numai) din intreaga lume intr-un timp record si i-a adus nominalizari la Emmy si Globul de Aur.

Premii: People’s Choice Award, AFI Award, Multicultural Prism Award, the TV Land Future Classic Award; the TV Critics Association Outstanding Program of the Year., NAACP Image Award, WGA Award, Satellite Award.

Peter Petrelli is only afraid that the cage cannot hold him any longer?

Peter Petrelli s-a trezit in sezonul 2 intr-un container pe un doc din Cork, Ireland aproape gol, plin de sange si amnezic. Si fara acea frica. Pentru putin timp, Peter Petrelli a avut fricile omului obisnuit. Nu mai stie cine e. Nu-si aminteste de frate-su (de la care-a luat zborul si acre-a incercat s ail impiedice sa explodeze deasupra new york-ului), de nepoata-sa (majoreta de la care-a absorbit puterea de-a se vindeca), de japonezul care cauta sabia lui takezo kensei, de politistul care citeste ganduri sau de Raul Absolut-Sylar cu care-a avut de-atatea ori de-a face. Isi redescopera repede puterile, de care se teme mai putin. Si face cunostinta, treptat, cu Peter Petrelli, capatand ce-a cautat mereu: hotararea, autocontrolul, siguranta…

Si normal, un cumul de puteri de genu asta merita un trupushor sexi, o varsta frageda, un pic de razvratire, un strop de naivitate, o bruma de inconstienta, basca spirit justitiar, un zambet suparat. Pe toate astea le duce cu mandrie pe pectorali Milo Ventimiglia.

Daca ajunge un personaj cult sau macar o prezenta dorita in videoclipuri alternative, gratie youtube-ului om vedea.

deocamdata, sa ne delectam cu sunete si imagini zburatoare adica fanvideos:

the kill – 30 seconds to mars

evanescence – all that i’m living for

bad dream

boulevard of broken dreams

it’s not over

don’t feel right when you’re gone away