de dedicatie pt colegu adi


la care am renuntat sa scriu cu diacritice.
ca oricum, nu foloseste nimanui. deci dedicatie cu scena din filmu care-a zis ca i-a placut in mod deosebit pt ca se incadreaza in genul celor care-s pe gustul lui tocmai pt ca personajele fac ceva.. adica din niste amarasteni evolueaza, se remarca, devine si ei cineva.

mie imi plac alea cu avocati, ar fi cool sa se faca film cu avocati carea danseaza. mai bine, un muzical colosal cu multi avocati. lovely thing.

meanwhile:

step up 2:

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s