de cum as vrea sa votez un presedinte

nu un grup, nu o solutie de compromis lasciv si siderant intre unii si altii.
de sf nicolae cand multi copii nu gasesc mai nimic in cizmulite, unii si altii, mai mari in clica, asteapta o tara cadou.
intr-o zi de sarbatoare, cand ar trebui sa se voteze un presedinte, o bucata de tara, care-si poate invinge scarba si o alta bucata, mica de tot, care crede in minuni, vor pune stampila pe o foaie cu doua nume. o majoritatea covarsitoare vor da votul unei solutii care li se vinde, unui program, unui grup pe care-l percep mai puternic.
pe 6 decembrie as vrea sa votez un presedinte. un om. pe persoana lui fizica si potenta politic pe plan intern si extern.  un tip istet activ pe care sa nu-mi fie rusine sa-l numesc presedinte cand ajung pe-afara.

mai vrea cineva sa voteze un presedinte? cica pe criza asta, nu prea. da criza trece cumva, presedintele mai ramane un pic.  so, atunci cum devine chestiunea? ramanem si noi acasa la show?

de cum am votat moral

in care se arata ca in timp ce unii au reusit sa ia un 50 de lei votand pe unu sau pe altul, je impreuna cu alte doamne a dat 50 lei doar ca sa incerce sa voteze. pe taxi. toata ziua cautand sectii speciale la care sa nu fie nebunie sau la care nebunia sa nu te oblige sa stai mai mult de o ora in picioare.

in care se arata ca termenul de „alegeri reusite” pt jegosii din 3 partide politice care se scuipa in loc sa munceste (quote taximetristul de ieri) ar trebui sa insemne „am resuusit sa organizam bine niste alegeri curate, unde lumea a simtit ceva respect fata de opinia si sanatatea proprie”, „am reusit sa facem sectii de votare pazite organizate in toate spitalele”, „am reusit sa facem sectii speciale avand o estimare corecta a amaratilor care NU au buletin de bucuresti dar locuiesc in BUCURESTI (pt ca NIMIC NU NE ESTE IMPOSIBIL CAND VINE VORBA DE A AJUTA/ RESPECTA CETATEANUL CARE NE VOTEAZA).

in care se arata ca azi am fost transformata intr-un „election crasher”.  si citand un funeral crasher din localitatea de bastina „a fost nereusita” votarea de azi. totally fucked up.

in care se arata ca am votat pe twitter. si mi-as dori ca jegosii sa se uite pe net si aiurea in tara asta de care-si bat joc si sa-si beleasca ochii si urechile la votul moral.  compus din voturile sincere (maj. pt cernea), voturile de compromis (crin, hai ca poate poate) si voturile neexprimate din cauza ca lumea a rams pe la cozi sau a incercat sa voteze si n-a putut pt ca NU POATE STA IN PICIOARE 3-6 ORE sa puna o stampila atunci cand are o criza de hernie, o colica renala, o stare de graviditate sau whatever else impedimenteaza acceptarea unei situatii DE CACAT.

azi am petrecut 20 de minute perpedizand artere circulate centrale intreband lumea unde e o sectie de votare. d curiozitate. nobody voted, nobody knew. am vizitat sectia de la tonitza, just because un organ al mai a zis ca e ok acolo, si un altul a confirmat la intrare. in sectia p-zisa am fost directionata catre agronomie, una din cele 5 sectii din sectorul 1. taxi. full pe 3 etaje. dar se respira.  a. era intr-o criza de riniki, which is very najpa btw, so n-am putut sta mult, si cum coada mergea k dracu, ne-am carat cu intentia de reveni. peste 3 fix 3 ore am inceput TURNEUL IN SECTORUL 1 CU INTENTIA DE A VOTA, DA-VA DRACU. La agronomie erau peste 200 d persoane in HOL. la sf voievozi peste 150, la ANEFS (unde era simi rup gatu k nu e lumina pe aleile alea) erau pest 200 pana la usa cladirii. am stat cu speranta. cat am putut. a, pana la gara am mers paralel cu masina lui ponta. care a ramas p acolo gen. la ANEFS cand stateam la coada a aparut Remus Cernea. recunoscut imediat de toata lumea de acolo. uitat frumos. s-a crucit si s-a carat incet-incet. un grup cu o gravidutza s-a carat catre giulesti la sp de ginecologie. hai si noi.  coada din strada. dupa 5 min d numarat lume si o gura mare de frig, plus o srie de dureri si nervi, ne-am carat. era f clar k nu aveam cum vota.  la ora asta la fiecare sectie speciala din bucuresti mai sunt persoane la cooada. outrageous. unii au stat intre 2-6 ore sa voteze. incrancenati, nervosi, obositi, nemancati. la stia NU SE UITA NIMENI. sunt niste tampiti de tineri care lucreaza sau studiaza in bucuresti care si-au luat-o cu respectul peste bot.  in fata lor era o organizare de megacacat dublata de o serie de dubiosi ajunsi la cozi doar sa le tina in loc si apoi sa se care (ba k n-au buletine ba k nush ce). se intreaba o multime de analisti ce se intampla cu nebunia de la gara. CATE CABINE DE VOT AU FOST LA GARA? asta conteaza.  a existat vreo organizare la coada aia, pe caprarii (luzerii cu bilete acolo, luzerii studenti, luzerii cu legitimatii d serviciu da fara buletin d bucuresti, restu luzerilor)? NONE.  a existat vreo estimare decenta la restul sectiilor speciale si o organizare decenta? NONE.  cu toate astea, cine-a avut taria tineretea nervii si sanatatea sa reziste la cozi  a stat si a votat.  am toata stima pentru ei. si MERITA RESPECTUL POLITICIENILOR ASTORA care N-AU INTELES CA POT CASTIGA VOTURI PLAYING FAIR in loc sa iasa cu kilu de ulei, suta de mii si autobuze.
STIMATI CAMPANIOTI, cand trageti linie sa vedeti CAT CACAT ATI CHELTUIT PE #frauda 2009 vi se pare ca a meritat? PUTEATI SA FITI VOTATI GRATIS ORGANIZAND BRICI ALEGERILE ASTEA NENOROCITE. GASIND O SOLUTIE COMUNA SA SCATETI LUMEA DIN CASA SI SA LE OFERITI UN PROCES ELECTORAL CARE SA FUNCTIONEZE FARA CUSUR. SA-I RESPECTATI, CU ADEVARAT.

Spectacolul electoral de azi a fost unul care ne-a umplut de incrancenare si scarba. macar eliminati scarba pentru turul 2.  lasati-ne sa votam incrancenati. MAKE IT WORK, U FUCKED UP FRIGHTENED PIGS.

LATER EDIT: acum 5 min tanti zis k ERAM PE LISTA LA IORGA. cum dracu, viza d flotant a expirat acu 2 ani, iar chestia cu flotantul oricum nu conteaza, i was said. so,  stiind ca nu sunt, am batut bucurestiul, am cheltuit bani imprumutati, incercand sa votez.  s-a inkis votarea. too late. THANK YOU!!! a, eu unde plm votez de ziua mea????

de farmare

in care se arata de ce farmez cand farmez si de ce farmez din ce in ce mai rar.
anu’ asta mi s-a spus (evident, din 5 surse diferite, toate medicale, pe diferite specialitati) ca am un creier rodat si imbatranit, care merge tot timpul br br br si implicit are nevoie de odihna, genul ala care nu se obtine doar prin somn (si ala definit instant ca f. prost). unii m-au intrebat la ce ma gandesc cand merg pe strada sau cu un mijloc de transport in comun. raspunsul a fost total nemultumitor (erau imens de multe lucruri care n-aveau legatura unele cu altele) si a atras o sumedenie de avertismente incepute cu „vezi ca…”. ma rog, eu nu vad prea bine, it’s a reality, si pt asta cica tre sa dezvolti the inner eye. whatever. altii m-au intrebat ce visez (cand visez adik fff des), raspunsul primind aceeasi rectie. solutia agreata de toti a fost deconectarea. termenul ala pe care toata lumea il asociaza in primul rand cu natura. not in my case.
deconectarea este atunci cand incerci sa te gandesti la un singur lucru, apoi la nimic si apoi brusc la un singur lucru care e liniste. iti dai log off, shut down, apoi deskizi o singura fereastra de ceva.
chestia asta e infect de grea daca ti-o impui, urmand clasicele metode de „deconectare” (arunca-ti un oki pe geam, musca dintr-un mar si uita-te in gol, miroase o floare, holbeaza-te la cer, citeste mai incet, one thing at a time). cel putin pt mine, care-s in stare sa ma uit la 3 ecrane in acelasi timp care ruleaza chestii diferite, sa scult radio, s mananc si sa vb la tel in acelasi timp si sa si scriu dk trebuie, sa vbesc cu oamenii din fata din stga si din spate si sa muncesc la ce mi se cere si ce vreau cat timp e nevoie. reducto n-a fost niciodata vraja mea favorita.

well, dupa testarea diverselor metode, aparu farmarea. aia in care the brains shuts down and u just clik. click click. cand nici macar nu poti sa mananci in acelasi timp. nu te concentrezi la nimic, te uiti la o kestie, si dai clik pe ceva, unde apare ceva, se coloreaza lucruri si nu te mai gandesti la cum ar fi dk ai castiga la bingo, cum se rezolva o problema de serviciu, daca te doare ceva si cum sa elimini durerea, ce-o face x la oras asta, pe cine votezi cand votezi, ce mananci maine, daca ai lasat lumina aprinsa acasa, daca ai postat sau nu ceva undeva, daca te-ai spalat pe dinti, cand ai vbit cu parintii ultima oara, daca ti-e sete si ce faci in sensul asta, ce-a vrut sa zica x sau y, cum sa-i raspunzi frumos aluia care te seaca infiorator… tot felul de lucruri care se invalmasesc in anumite moment dans le brain.

dupa un timp, cand mafia si farmarea nu mai aveau efectele scontate (de linistire gen), a aparut cafeneaua, apoi castelul. in ferestre diferite. toate in acelasi timp. gresit. s-au inmultit tigarile seara in scrumiera. s-a imputinat aerul in general. si in acelasi timp oasele au inceput sa se simta prost in restul timpului. reductia s-a transformat in suctiune multipla. gresit.
am redus farmatul rutinant. si restul actiunilor care-l faceau asa.
si-ncerc sa farmez din nou simplu si evadant. si mai putin. pt ca altfel shut downul e inlocuit de un continuu restart si asta nu mi-a placut nici cand mi se facea ecranu roz la latop si nici cand am cate un flash cu creierul colorat dubios.
azi m-am uitat la o planta filigranata intr-un sidef alb. pe un inel la mana stanga. initial au venit toate gandurile gramada, the brain started 2 pump, mi-am prins zenul de mana cumva si-am trecut dincolo de bucata aia de piatra. si totul s-a stins pentru 1 min. gen. dupa care a fost liniste. chiar si in zgomotul pe care a inceput sa-l faca tastatura. si totul a mers apoi organizat, the right ammount of concentrare, unde trebuie.
ati simtit nevoia vreodata de a nu mai auzi nimic nimic, de a trage ciment peste voi pentru respira si a indeparta apoi cimentul cu forta sa iesiti fresh?
v-ati lasat pierduti vreodata intr-o bucata dintr-un tablou?

ati simtit vreodata ca va coplesesc nu lucruri ci lumi, toate ale voastre, sau ma rog, bucati din ele? le-ati ignorat sau ati reusit sa va recompuneti frumos creierul si tinuta bipeda intr-o fiinta si fiintare clare, care sa va plasa si sa va dea o stare de bine.

ati ajuns sa stiti cand si cum va e bine si ce sa faceti pentru asta si chiar sa faceti ce stiti ca e ok sa faceti?

just asking.

de ramas bun, maestre DINICA

sunt unii oameni a caror disparitie te seaca de energie. te lasa fara cuvinte de rostit, dar cu o invalmaseala de vorbe in cap. sunt oameni pe care i-ai cunoscut ca spectator si pe care i-ai aplaudat si ai apucat la un moment dat sa-i atingi, sa-i saluti, carora ai reusit sa le zambesti, sa le strangi mana sau sa-i servesti cu un pahar cu apa. sunt oameni carora in viata li s-ar fi cuvenit mai mult respect si in moarte lacrimi sincere.

sunt unii oameni care azi simt ca datoreaza ceva unui disparut. un ceva indefinibil care ii face sa se opreasca un moment cu mana la gura in fata micilor ecrane care-l arata zambind, glumind.
sunt o mare parte din  cei care au vazut macar o data un film sau o piesa de teatru cu GHEORGHE DINICA si toti cei care au avut norocul sa-l cunoasca pe maestru. oameni pe care n-are rost sa-i intrebi de ce au lacrimi in ochi. they just do. oameni care-si vad lacrimile viitoare cand se vor duce toti cei dragi, romanii lor iubiti. oameni rugandu-se sa-i vada sanatosi pe cei ramasi: Rebengiuc, Moraru, Visu si altii. pe unii chiar ii doare organic o disparitie la care se asteptau. va intrebati de ce? pentru ca a fost o prezenta pe care trebuie acum s-o inlocuiasca cu o amintire.

ramas bun, maestre GHEORGHE DINICA!

de ah1n1 preisteroidal

in care se arata din ce in ce mai multe alerte vizuale care ne invata cum sa ne ferim de gripa, cozi la farmacii, si in acelasi timp cozi la mall, discutii aprinse legate de capacitatea oficialilor de a gestiona o pandemie si toate astea in campanie electorala.  spatiile publicitare stradale sunt colorate partidic, asa ca nu-i loc de informari ce tin de sanatatea romanilor.

ce zice netul? ei bine, editiile online publica in paginile de sanatate informari cu privire la evolutia noului virus in ro si accentueaza pe primele pagini informatiile privind decesele de prin preajma si declaratiile contradictorii ale diversilor intervievati pe tema asta din care se intelege in mare ca se estimeaza un numar imens de imbolnaviri care nu si-ar putea gasi leacul, fie pt ca nu s-au comandat la timp vaccinuri, fie pt ca oricum n-ar fi efieciente impotriva celei mai agresive si noi tulpini.  castro da vina pe spanioli si canadieni ca i-au adus gripa in tara, romanii dau vina pe oricine  si persista in automedicatie, iar in spitale ajung cei grav bolnavi si ipohondrii/panicarzii.

asa se face ca in ultimii ani controlul starii de sanatate a populatiei a devenit unul din cele mai fierbinti subiecte de dezbatere in randul tuturor celor sensibili la conspiratii. o gramada de bloguri si site-uri din zona media alternativa scriu in perioada asta o serie de scenarii care pleaca in general de la ideea de super control exercitat de un guvern mondial care se face vinovat de crearea si raspandirea virusului si comercializarea antivirusului, pe care il promoveaza ca indicat si gravidelor, umpland buzunarele glaxo si nu numai. in unele biserici sunt predici impotriva vaccinarii si eventualei interziceri a tuturor manifestarilor publice, inoculand ideea ca o anume putere e interesata sa tina oamenii infricosati la casele lor.

in .ro regasiti pe forumuri, pe facebook etc grupuri si linkuri catre petitii care manifesta impotriva obligativitatii vaccinarii, lanseaza scenarii, insa nu vbesc despre solutii. una dintre petitii – aici.

c-o fi ca n-o fi indusa, c-o avea vreun scop, oamenii mor, gripa exista si nu-i intamplatoare. la vremuri noi, boli noi.

cert e ca tre sa fim putini mai atenti cu sanatatea noastra.