de sarbatori si normalitati de final de an

in care se arata salutari si urari de bine tuturor.  de alea traditionale cu sens plin, gen  sa va fie casa – casa/ masa – masa cu care stramosii nostri reuseau sa exprime dorinta acenstrala de implinire personala si bine colectiv.

nu bilantzez, ca n-are sens. spun doar multumesc.  si sper ca „imi doresc” se va trasforma in „sunt” in foarte multe contexte. care de care mai personale.

zilele astea am  stationat in urbea natala. am „impodobit” in 5 min un brad artificial, am mancat diverse ciorbe, fripturi, salate si deserturi, am mers pe jos in total 40 minute in 4 zile, am vorbit in total 5 ore in acelasi interval, am visat destul de urat si am vazut oameni adica rude si prieteni, mainly faini.
m-am obisnuit cu faptul k nu mancam niciodata acasa impreuna, ca de fapt nu mai exista acasa de mult, cel putin nu aici,  si cand e, ei nu sunt prin preajma. le simt uneori lipsa cand suntem aproape.  asa cum ii stiu in mintea mea. dar in sfarsit m-am obisnuit, am inteles, in sfarsit, si e ok. e o bucata din realitatea mea.

la vreo 40 de km est de aici, unde viscoleste rau acum stau doi batrani simpatici, parintii mamei. i-au spus azi ca radu vasile era destept si frumos, ca geoana e un domn (de aia  lumea a  botezat un deal cu numele lui, intr-un sat gospodarit pe bune de un pesedist cool si iubit de lume) si nu-i poarta pica pt ca nu i-a dat galeata, ca relatia asta intre basescu si udrea are ceva necurat si ca orasenii se strica la cap si strica lucruri, ba chiar ii lasa pe altii sa-si bata joc de ei si nu asculta radio. cica nu asculta in general

la vreo 200 de km nord, va implini 80 de ani tanti aurica – asa cum ii spun cunoscutii. sau mama – cum ii spun cei doi nepoti. locuieste singura si se gospodareste cu 350 lei pe luna cat are pensia de cand au stabilit minim-ul ala, gen.  la ea e cald, curat si gasesti mancare buna, de regim (de fapt toate alea de sarbatoare dar cu mai putin zahar, sare sau ulei:0).
si-a dorit sa cunoasca pe cineva anul asta. care sa ma tina de mana si ea sa dea din cap atunci, sa-si aranjeze baticul si sa-mi spuna ca o sa fie bine, acum cand stie ca sunt „pe maini bune”. faptul ca nu i s-a implinit dorinta asta acu i-a lasat niste urme ciudate pe obraji.  de craciun, i-am sapat doua riduri, le-am vazut cum incep, cum se termina linistite, catre coltul gurii care  a zambit, de parca-i zicea tot sufletul cum si ce sa faca si sa spuna la plecare.

copacul meu aici nu mai are radacini. sau nu se mai vad.  e un brad intr-un suport rotund, auriu, de plastic. timpul e marcat de vechimea unor lucruri, mainly maruntzishuri sau de evenimente traditionale.

azi, in urma cu 29 de ani, am baut prima data vin. am fost botezata cu apa rece si lumea s-a bucurat. cineva ar fi zis ca destinul a ales ziua inchinata primului martin crestin pt asta, iar altcineva a plusat cu „sa nu-si piarda niciodata speranta”.

o sa fie bine. chiar daca vom fi mai departe de unii si mai aproape de altii.  daca ne reinventam sau nu. let’s not deny what’s real in imediata apropiere. sa fim aproape de cei care ne arata ca au nevoie de noi, care ne doresc si care se intampla sa ne fie dragi.  fara orgolii, langa. alaturi. sau impreuna.  as real and warm as possible. clipele astea ar straluci cel mai tare in bradul anului vostru.

LA MULTI ANI!

de scrisori catre mine la plus/ minus 11 ani

in care se arata o mica nevoie. n-am reusit s-o exprim prea bine, dar am inceput cu o prima scrisoare. catre mine la 40, respectiv la 18 ani. adica +/- 11 ani fata de cat am facut luni.
si poate se face de-o leapsa, gen. catre Andra, Raluca si Sana, si cine mai doreste.

draga mako de 40 de ani,

sper ca vorbele mele te gasesc bine, sanatoasa, in universul paralel unde te afli.
la ora asta ar fi indicat sa ajungi acasa. nu de alta, dar ai ceva treaba de facut: lectii cu copilul care-a inceput clasa intai, un mic desert pentru tatal lui cel dragut care te asteapta cu cina pregatita, pentru ca s-a nimerit sa fie liber (si stie sa foloseasca robotul de bucatarie),  cate un post pe blogurile la care contribui,  ca biznis mic si personal, pe langa jobul internetic, si cateva pagini de scris la cartea pe care-ai inceput-o de vreo 3 luni.
sa nu-ndraznesti sa te dai obosita, fa un pic de gimnastica, o baie cu spuma, numai bine pentru o noapte fierbinte gen, deh, ce sa-i faci, s-a gasit o pozitie noua pe net…

ps – iti sta tare bine rochia aia alb cu albastru de pe tine,  esti beton. ciorapii sunt geniali, si cizmele la fel.  dar schimba-te in bluza si pantalonii primiti de ziua ta, si mai tarziu, in neglijeul ala nou pe care El te bate la cap de cateva zile sa-l porti. chiar crezi ca ti-a gatit degeaba???

pps: uda florile!!!! sunt asa frumoase (doar te-a ajutat bagi, care a devenit o adevarata gradinareasa si le-ai castigat pt fiecare lectie reusita de mers cu bicicleta)!

te-asteapta maine o noua zi de munca, si te sfatuiesc sa te energizezi bine. doar iti place la nebunie ce faci, ai acumulat o gramada de cunostinte si stii sa faci lucruri misto, cu oameni misto alaturi.

aseara m-am uitat la niste seriale de comedie si azi o sa repet experienta, dar tu tre sa ai mai multa minte si sa citesti ceva cu plodul ala talentat. macar o poveste, pe voci, evident, inainte sa-l culci.  a nu uita: cere-i iertare daca ai facut o greseala, invata-l sa-si exprime sentimentele, sa aiba incredere in el, sa se simta in siguranta. nu lasa pisica la el in camera din nou, da-i de mancare si semnaleaza-i sa stea la locul ei.

sper ca pana la varsta asta ai invatat sa conduci f bine, sa inoti, sa patinezi, sa gatesti sanatos, sa cosi si sa calci, si ca ai un program regulat de aquagym, sa te mentii sexi, tonifiata, la maxim 45 de kilograme, cum iti shade bine.
sa nu uit de stilul de viata sanatos si alte chestii care la ora asta nu se regasesc prin obisnuintele mele zilnice. daca n-ai facut nimic din toate astea, ai niste puncte serioase in minus de la mine, si ar fi bine sa ma asculti, ca stiu ce zic.

banuiesc ca ai planuri frumoase de sarbatori, tine-te de ele. e vorba de o vacanta in strainatate cu familia, nu-i asa? parca vine si vara-ta cu alex, nu? daca te-ai blazat si-ai spus ca ramai acasa, scutura-te un pic, da-ti doua palme si fa tot ce poti sa calatoresti. doar pana acum ai reusit sa vezi macar 7 tari, pregateste-te de o noua aventura.

vezi ca vine weekendul, sa nu uiti maine sa telefonezi lu tanti maria sa vina sambata sa te ajute la curatenie, mai ales cu biblioteca aia noua unde trebuie sa ordonezi stivele de carti care s-au adunat si sa le randuiesti pe cele noi.  sper ca ai adunat cel putin 100 de carti citite in anii astia, ce naiba?

prietenii te-au sunat azi sa-ti spuna daca vin sambata la cina? mai bine suna-i tu,  pe toti, sa te gandesti maine la lista de cumparaturi si decide in sfarsit ce tort iei si mai ales ce cadou pentru omu’ de langa tine, ca aniversati niste treburi, cred. sper.

a, incarca-ti telefonul, si sun-o pe maica-ta, sa-i confirmi perioada in care ai luat bilete pt parinti si unchi si nane in israel, de craciun.

of, as avea atea de multe sa-ti spun.  da-mi un semn cumva. zi-mi ca esti multumita sufleteste, povesteste-mi de calatoriile tale, festivalurile de film la care-ai fost,  de familie, de prietenii tai minunati cu care te vezi des si cu care mergi la concerte prin tara si strainatate, de bunica ta care e intr-o forma de zile mari, de calatoriile tale, de intelepciunea acumulata, spune-mi secretul relaxarii tale, spune-mi ce sa fac sa existi…

***

draga mako la 18 ani,

nu fi suparata pe tine, si nici pe altii. aduna-te si fa lucruri.  de fapt stii ca trebuie sa faci, ar fi bine sa te tii de asta.
exerseaza-ti memoria, ca o sa ai nevoie de ea.  si dimplomatia. scrie zilnic.  scrie-ti zilnic.  o sa vina niste vremuri.  invata sa crezi. sa speri.  in cativa ani, parintii o sa-ti spuna ca te iubesc. ar fi indicat sa n-astepti tu asta sau sa nu fii surprinsa.  invata niste economie. fa sport.  ia vitamine.  calatoreste. mergi la concerte. danseaza. ia lectii de canto.  nu-ti pierde timpul in relatii cu iz de fals, invata sa folosesti internetul cum trebuie,  evita sa-ti lasi intimitatile la indemana unora, vezi-ti de tine, de oamenii dragi. vin multe lacrimi, altfel, si-ai sa le regreti.  n-ar strica sa te gandesti bine cand te inhami la 2 facultati, poate chiar le termini pe amandoua si masterele aferente. una s-ar putea sa fie drept.  daca nu-ti place, fa altceva in schimb.  pe langa jurnalism. am mai zis-o pe aia cu netul. munceste din facultate. apreciaza-ti profesorii si prietenii si pastreaza relatiile cu ei. nici nu stii cat o sa te bucure. mergi la teatru si la film. mult. lasa la o parte blocajele si timiditatea, pe care multi nu le observa, oricum. just write. invata cel putin 4 limbi straine. adica tine-te de alea incepute. serios.
pastreaza legatura cu colega ta de banca, scrie-i des. aici, unde sunt, ea nu mai e. si doare.  cere iertare bunicului tau inainte sa moara.   asculta-ti inima mai bine. exprima-te, spune ce simti cu adevarat, ce crezi, razi din tot sufletul, nu-ti mai roade unghiile, odihneste-te cand si cum trebuie.  ai sa faci greseli. dar ar fi bine sa iti intre in cap ca nu esti o victima, ca poti sa faci si sa schimbi lucruri, sa iti exersezi vointa si in sfarsit sa inveti perseverenta. nu renunta la citit, dimpotriva, lasa lecturile valoroase sa-si ia locul.  stii, lacrimile pot fi si de bucurie.  acuma, pentru cei ca tine exista chestia asta cu Emo. serios,  suna de cacat, si macar atata pot sa-ti spun, ca esti ok si n-ai devenit una.  transfrorma umorul ca scut in umorul ca lifestyle friend. sincer.  ei, asta o sa-ti iasa oricum, ca nu esti proasta. bea apa. cel putin 2 litri pe zi.  o sa ma simt mai hidratata. invata sa-ti gestionezi finantele.  gandeste pozitiv si mai ales, fii astfel.

as mai avea o multime de chestii de zis.  daca ai nevoie de ajutor, intreaba-ma. uite, hai sa stabilim o intalnire, in fiecare joi la ora asta. ma intrebi si iti raspund. in principiu o sa fii bine. se poate si muult mai bine. you need my help.  te descurci si fara. dar poate ajungi sa-ti scrii, incredintata de resursele energetice care s-ar trezi.  banuiesc ca ti se pare ciudata epistola mea. eu zic sa fii linistita si increzatoare.  cel putin o sa te invat sa zambesti din suflet, sa-ti amintesc sa te bucuri de soare, de flori, de aer. nu doar in capul tau.  mangaie si cu privirea si cu mana. vorbeste frumos. respira adanc. tinem legatura, promiti?

de conditia fizica a personalului de serviciu

overheard la toaleta:

– doamna felicia, ati vazut cum face doamna nutzi cu matura?

– pai da, are conditie fizica, de la spondiloza

– normal, si eu fac cu matura, ar trebui sa ne adunam la genuflexiune in fata la lift dimineata, de inviorare

– si coarda. am adus-o si azi.

– cand eram la scoala saream de 150 de ori fara sa gafai. ieri am sarit decat 20.

– si eu. da mai incercam, ca nu mai avem bani sa mergem la recuperare langa metrou si e si aglomerat acolo.

– eu sunt grasa, da coarda pot. si mai dansez cu aspiratorul. da cand dansez moldoveneste, asa grasa cum sunt, ma invart 3 dansuri si nu gafai, nu nimic. foarte usor ma invart. ca imi place. da cu matura nu pot, ca doamna nutzi.

– pai atunci ramane stabilit, doamna felicia aduceti coarda si facem pe rand, si mai incercam si cu matura. nu se poate asa, ca vin sarbatorile si avem de treaba, a zis la televizor ca sa facem miscare si poate scapam si de gripa si astea.

in care se arata ca asta da motivatie de grup! Ole!

de ciudăţenii, în văzul lumii

în care se arată un post cu  –  din loc in loc – diacritice, aşa cum scrie şi doamna Bădicioiu-Matei care-mi dădu o leapşă gen. una care presupune dezvăluirea şi asumarea sau dezvăluirea asumată a zece ciudăţenii personale.

în care se arată că în spiritul poliţist adjectivian (CIUDĂȚÉNIE, ciudățenii, s.f. 1. Aspect, caracter ciudat, bizar, curios al unui lucru, al unei atitudini, al unui fenomen etc. 2. (Concr.) Lucru, ființă, întâmplare etc. ciudată. – Ciudat + suf. -enie.  sau după alţii CIUDĂȚÉNI//E ~i f. 1) Comportament ciudat. 2) Caracter ciudat; bizarerie. Multe ~i a mai văzut! [Sil. -ni-e] /ciudat + suf. ~enie)  nu ascund că am fost denumită la viaţa mea, mai precis încă de la naştere – Ciudăţenia, şi am fost calificată pe parcurs, în mod complex şi după diverse aspecte, o personalitate „greu de consultat” şi plină de ciudăţenii.

ţin să detaliez prin prezenta postare că unica ciudăţenie pe care o identific este aceea de a nu empatiza cu motivele indicate de terţe persoane ca fiind semnale de ciudăţenie. cred cu tarie ca exista altele:) incadrabile la categoria „deviantze” si nu la ciudatzenii,  asa cum exista lucruri normale care fac nota discordanta cu ciudatzenia cu care s-a obisnuit lumea fiind normalitate.

sa fim seriosi, mako a facut ciudatenii, a gandit si exprimat ciudatenii si a fost la un moment dat o ciudatenie pt sine si pt altii, pana cand brusc si dintr-o data si-a dat seama ca a evoluat catre normalitate dorindu-si brusc lucruri normale, simtind, facand si exprimand lucruri normale.  pe cand era ciudata pe bune si reusea deseori sa para „normala” prin adaptare, lui mako i se parea ca e normala in sensu ei si lumea e dubioasa rau si se va skimba, iar apoi cand a devenit normala, dupa atata adaptare, s-a trezit ca e un hibrid de normalitati care tre sa se adapteze pt supravietuire cu puseuri de ciudatzenie.

normal, cine stie sa citeste printre randuri, va intelege ca vbim de evolutia umana, de devenirea intru fiinta, de lupte interioare si exterioare dar nu cu exteriorul, de procesul natural de imbatranire, de personalitate si comportament, dar mai ales de racordarea lumii interioare la lumea exterioara si de consistenta universului format din cele doua.

daca ciudatenia ar fi „exceptia de la majoritate” + „chestiile ce par deviante celorlalti si normale pt tine” cum noteaza frumos Andra, m-as trezi dintr-un anume punct de vedere in normalitate si m-as uita la ciudatzenia din exterior cu oarescare dispret (majoritatea reprezentand in cazul asta persoanele umane cu caracter android si viata planificata in cele mai mici detalii, respodenti elocventi si exacti la „unde te vezi peste 5/20/80 ani” si executanti eficienti ai planurilor cu pricina, cu strategii de relationare subsumate scopurilor stabilite).  lumea interioara ar fi cea normala, si aia de dincolo ar fi ciudata (si invers).
daca ar fi vba de „lucrurile nu tocmai ok cand te gandesti la ele” , in functie de raportarea la interior – exterior, se detecteaza ciudatzenii normale si normalitati ciudate:) si invers.

Vaishan zice ca imita „nesincer normalitatea ca pana acum nu m-a palit geniul sa gasesc o alta cale de adaptare sociala”. Mako zice ca imita nesincer ciudatzenia, pt ca n-a reusit sa-si afirme normalitatea si ar parea tare ciudat pentru ambele lumi daca ar face-o, dar, uneori, imita si normalitatea – aia care s-ar traduce mai degraba in conventie.

Defectele, maniile si viciile nu-s ciudatenii. Disonantele majore in interiorul lumii personale si cele aparute in zona de socializare, se pot califica astfel.

Asadar, in mod aleatoriu, ciudatzenii normale si normalizati ciudate, prin ingramadire, la mako:

1. alternanta intre atentia distributiva si dedublare. mako poate sa se uite in acelasi timp la tv, la un film sau 2, sa clickeze in 3 jocuri in acelasi timp, si sa si lucreze, sa vbeasca cu o persoana prezenta si una virtuala, sa injure si sa mangaie, tastand si fumand, scobindu-se in ureki uneori. toate in acelasi timp, pana se delimiteaza doar 3 actiuni (1 fiind a gandului care zboara), dupa care doar 1 care se cheama concentrare. pt ca nu reuseste sa adopte o unica solutie permanenta, mako incearca si reuseste sa stabileasca timpi pt fiecare. doar ca uneori timpii aia ii joaca feste.  una dintre ele se cheama dedublare si are 2 aspecte: unul asumat, in care poate sustine o conversatie cu cineva desi se gandeste in acelasi timp la cu totul altceva cu sau fara legatura cu interlocutorul,  si una in care adoarme total in exterior si discutia se poarta in interior, dupa care e surprinsa cand se trezeste si realizeaza ca n-are nicio legatura cu prezentul:)

2.  interesul fata de frivolitati si nimicuri carora le gaseste sens care coexista cu interesul pt stiintele oculte si teoriile despre universurile paralele in care crede. mako nu stie care sunt capitalele lumii, cum e treaba cu pibul, cum devine economia economie, decat uneori cand i se activeaza din neant aceste informatii.  si, legat de pctul 1, mako poate vbi de britney spears in timp ce-i doreste sanatate, se gandeste ce-r fi daca ar castiga la loto si se mai si proiecteaza pe o insulita, cu o umbrelutza albastra in mana. astfel, mao crede ca e un spectator si un analist perfect al ambelor lumi si uneori rade de ce se-ntampla in fiecare din ele:)

3. teama (mult spus) de alcool si de imbatare in general.

4.  importanta acordata viselor si proiectiilor. din varii motive.

5.  accesele de timiditate in intimitate, si catalogarea instanta a unor fiinte de sex opus in confortabile si inconfortabile.  sensibilitatile nemotivate.

6.  planificarea si incalcarea ei, pe plan personal, cu scuzele de rigoare in care se imbraca lenea, pt a nu permite sentimente de vinovatie:) (hello, de cate ori v-ati zis ca faceti baie si ati facut dus, ca nu dormiti machiate, ca va dati cu crema, ca nu mancati seara, ca nu vbiti cu x sau y, ca mergeti la sala, ca faceti o chestie si apoi va treziti ca faceti total opusul? this is normal, but the androids think it’s weird)

7. unele preferinte vestimentare, organizatorice, culinare si de alte naturi.

8. mixed feelings towards animals and some poeple.  dilematizari si problematizari din nimic.

9. vizualizarea masiva a cuvintelor.  si alte lucruri related to the imagination shit.

10. astept completari. siguuuur exista.  sau nu? fill in ur questions about thins u don’t understant about mako or u just think that r weird:)

pupaciuni si plecaciuni.

uf, ce greu a fost:)