de oglinzile mele, Terry Gilliam si Parnassus


Cand eram mica, imi era frica de circari, de teatrul de papusi si de teatrul pe butoaie. Visam ca in spatele cortinelor alora improvizate stau niste clovni rai si urat mirositori, animale ciudate, tipi in negru care fumeaza mult si multe oglinzi care te arata in mii de feluri cand treci pe langa ele. In momentul in care in vis a aparut si un lup, chestie care s-a lasat cu urlete prin somn, s-a dat cu apa sfintita.
Au disparut figurile urate, mirosurile, si au ramas oglinzile; la 19 ani, cam dupa ce am vazut “Monty Python and the Holy Grail” si “Aventurile baronului Munchausen” (interesanta coincidenta) s-a evaporat si teama.

Voi ati visat vreodata? V-ati trezit vreodata cu mintea ratacind in alte locuri in miezul zilei? Va cititi vreodata macar de Fun horoscopul sau va simtiti uneori tentati sa aflati ce va rezerva viitorul? Vedeti cel putin trei filme pe an? Folositi macar o data pe saptamana “imi imaginez” – rostit/ experimentat?
Daca nu, sunteti pe cale sa deveniti niste androizi. Va poate salva o vizita in lumea lui Terry Gilliam.
Intrati in imaginariumu’ doctorului Parnassus (aplauze pentru Christopher Plummer) care are 1000 de ani, e nemuritor pentru ca a facut un pact cu diavolul, trebuie sa-si plateasca partea (sufletul fiicei sale Valentina, de 16 ani) si spera ca un un ultim parius castigat il va scuti de asta. Faceti cunostinta cu Tony Mincinosul (Heath Ledger), salvat de sub pod de Valentina (Lily Cole) si Anton (Andrew Garfield), luati aminte la ce spune piticu Percy (Verne Troyer), bagati la cap ce zice primul Tony din oglinda (Johnny Depp), insotiti-l pe Tony 2 (Jude Law) si bagati de seama ce face Tony 3 (Colin Farrell).

Puteti spune apoi ca va plictiseste, va enerveaza, nu va place, vi se pare ciudat, e o prostie si tot o sa va staruie niste imagini in minte. Sau puteti pur si simplu sa va simtiti bine, sa va lasati purtati de imaginatie. Cica face bine la inima.

Veti afla (daca nu stiati deja) ca universul traieste cata vreme cineva, intr-un colt al lumii, spune o poveste. Veti observa, cu siguranta, cat de sarmant poate fi uneori diavolul si ce prietena simpatica isi gaseste (in rolul lui Sally, iubita lui Mr. Nick, o veti regasi pe cantareata britanica Paloma Faith).
Si poate va veti da in tarot, cine stie, sperand sa nu va apara “spanzuratul” ca in cazul lui Parnassus?

Pana la urma cartea de tarot reprezentand spanzuratul pe care o intoarce Parnassus are si alta insemnatate decat aceea de a introduce inedit personajul Tony: sensul acestei carti din Arcana Mare este, in majoritatea interpretarilor de divinatie, acela de impas, de situatie unica aparent fara nicio iesire, ce necesita introspectie, imense eforturi si mobilizarea completa, schimbarea modului de gandire pentru rezolvarea problemei, sacrificiu; spanzuratul e si ascultator si aspira spre viata vesnica sau o rasturnare a sensului vietii.
Iar Gilliam – a caruit carte de tarot specifica zilei de nastere este Magicianul, se joaca asa frumos cu sensurile…

Anunțuri

2 gânduri despre „de oglinzile mele, Terry Gilliam si Parnassus

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s