de ciudăţenii, în văzul lumii

în care se arată un post cu  –  din loc in loc – diacritice, aşa cum scrie şi doamna Bădicioiu-Matei care-mi dădu o leapşă gen. una care presupune dezvăluirea şi asumarea sau dezvăluirea asumată a zece ciudăţenii personale.

în care se arată că în spiritul poliţist adjectivian (CIUDĂȚÉNIE, ciudățenii, s.f. 1. Aspect, caracter ciudat, bizar, curios al unui lucru, al unei atitudini, al unui fenomen etc. 2. (Concr.) Lucru, ființă, întâmplare etc. ciudată. – Ciudat + suf. -enie.  sau după alţii CIUDĂȚÉNI//E ~i f. 1) Comportament ciudat. 2) Caracter ciudat; bizarerie. Multe ~i a mai văzut! [Sil. -ni-e] /ciudat + suf. ~enie)  nu ascund că am fost denumită la viaţa mea, mai precis încă de la naştere – Ciudăţenia, şi am fost calificată pe parcurs, în mod complex şi după diverse aspecte, o personalitate „greu de consultat” şi plină de ciudăţenii.

ţin să detaliez prin prezenta postare că unica ciudăţenie pe care o identific este aceea de a nu empatiza cu motivele indicate de terţe persoane ca fiind semnale de ciudăţenie. cred cu tarie ca exista altele:) incadrabile la categoria „deviantze” si nu la ciudatzenii,  asa cum exista lucruri normale care fac nota discordanta cu ciudatzenia cu care s-a obisnuit lumea fiind normalitate.

sa fim seriosi, mako a facut ciudatenii, a gandit si exprimat ciudatenii si a fost la un moment dat o ciudatenie pt sine si pt altii, pana cand brusc si dintr-o data si-a dat seama ca a evoluat catre normalitate dorindu-si brusc lucruri normale, simtind, facand si exprimand lucruri normale.  pe cand era ciudata pe bune si reusea deseori sa para „normala” prin adaptare, lui mako i se parea ca e normala in sensu ei si lumea e dubioasa rau si se va skimba, iar apoi cand a devenit normala, dupa atata adaptare, s-a trezit ca e un hibrid de normalitati care tre sa se adapteze pt supravietuire cu puseuri de ciudatzenie.

normal, cine stie sa citeste printre randuri, va intelege ca vbim de evolutia umana, de devenirea intru fiinta, de lupte interioare si exterioare dar nu cu exteriorul, de procesul natural de imbatranire, de personalitate si comportament, dar mai ales de racordarea lumii interioare la lumea exterioara si de consistenta universului format din cele doua.

daca ciudatenia ar fi „exceptia de la majoritate” + „chestiile ce par deviante celorlalti si normale pt tine” cum noteaza frumos Andra, m-as trezi dintr-un anume punct de vedere in normalitate si m-as uita la ciudatzenia din exterior cu oarescare dispret (majoritatea reprezentand in cazul asta persoanele umane cu caracter android si viata planificata in cele mai mici detalii, respodenti elocventi si exacti la „unde te vezi peste 5/20/80 ani” si executanti eficienti ai planurilor cu pricina, cu strategii de relationare subsumate scopurilor stabilite).  lumea interioara ar fi cea normala, si aia de dincolo ar fi ciudata (si invers).
daca ar fi vba de „lucrurile nu tocmai ok cand te gandesti la ele” , in functie de raportarea la interior – exterior, se detecteaza ciudatzenii normale si normalitati ciudate:) si invers.

Vaishan zice ca imita „nesincer normalitatea ca pana acum nu m-a palit geniul sa gasesc o alta cale de adaptare sociala”. Mako zice ca imita nesincer ciudatzenia, pt ca n-a reusit sa-si afirme normalitatea si ar parea tare ciudat pentru ambele lumi daca ar face-o, dar, uneori, imita si normalitatea – aia care s-ar traduce mai degraba in conventie.

Defectele, maniile si viciile nu-s ciudatenii. Disonantele majore in interiorul lumii personale si cele aparute in zona de socializare, se pot califica astfel.

Asadar, in mod aleatoriu, ciudatzenii normale si normalizati ciudate, prin ingramadire, la mako:

1. alternanta intre atentia distributiva si dedublare. mako poate sa se uite in acelasi timp la tv, la un film sau 2, sa clickeze in 3 jocuri in acelasi timp, si sa si lucreze, sa vbeasca cu o persoana prezenta si una virtuala, sa injure si sa mangaie, tastand si fumand, scobindu-se in ureki uneori. toate in acelasi timp, pana se delimiteaza doar 3 actiuni (1 fiind a gandului care zboara), dupa care doar 1 care se cheama concentrare. pt ca nu reuseste sa adopte o unica solutie permanenta, mako incearca si reuseste sa stabileasca timpi pt fiecare. doar ca uneori timpii aia ii joaca feste.  una dintre ele se cheama dedublare si are 2 aspecte: unul asumat, in care poate sustine o conversatie cu cineva desi se gandeste in acelasi timp la cu totul altceva cu sau fara legatura cu interlocutorul,  si una in care adoarme total in exterior si discutia se poarta in interior, dupa care e surprinsa cand se trezeste si realizeaza ca n-are nicio legatura cu prezentul:)

2.  interesul fata de frivolitati si nimicuri carora le gaseste sens care coexista cu interesul pt stiintele oculte si teoriile despre universurile paralele in care crede. mako nu stie care sunt capitalele lumii, cum e treaba cu pibul, cum devine economia economie, decat uneori cand i se activeaza din neant aceste informatii.  si, legat de pctul 1, mako poate vbi de britney spears in timp ce-i doreste sanatate, se gandeste ce-r fi daca ar castiga la loto si se mai si proiecteaza pe o insulita, cu o umbrelutza albastra in mana. astfel, mao crede ca e un spectator si un analist perfect al ambelor lumi si uneori rade de ce se-ntampla in fiecare din ele:)

3. teama (mult spus) de alcool si de imbatare in general.

4.  importanta acordata viselor si proiectiilor. din varii motive.

5.  accesele de timiditate in intimitate, si catalogarea instanta a unor fiinte de sex opus in confortabile si inconfortabile.  sensibilitatile nemotivate.

6.  planificarea si incalcarea ei, pe plan personal, cu scuzele de rigoare in care se imbraca lenea, pt a nu permite sentimente de vinovatie:) (hello, de cate ori v-ati zis ca faceti baie si ati facut dus, ca nu dormiti machiate, ca va dati cu crema, ca nu mancati seara, ca nu vbiti cu x sau y, ca mergeti la sala, ca faceti o chestie si apoi va treziti ca faceti total opusul? this is normal, but the androids think it’s weird)

7. unele preferinte vestimentare, organizatorice, culinare si de alte naturi.

8. mixed feelings towards animals and some poeple.  dilematizari si problematizari din nimic.

9. vizualizarea masiva a cuvintelor.  si alte lucruri related to the imagination shit.

10. astept completari. siguuuur exista.  sau nu? fill in ur questions about thins u don’t understant about mako or u just think that r weird:)

pupaciuni si plecaciuni.

uf, ce greu a fost:)





Anunțuri

de ce ne doare

de aia. pentru ca asa e chestia asta cu viata. ne doare cand ne apare o boala, o treaba din asta care ne baga corpu-n suferinta. si ne doare lipsa. si disparitia. lipsa si disparitia unui om. si asta ne doare altfel. mai rau decat corpu care ne tintuieste la pat. unii zic ca e explicabil mecanic. o fi. dar asta nu inseamna ca doare mai putin, stiind ca e vba de niste reactii chimice ale organismului la o situatie data…

cui mi-a spus ca nu-i este teama de moarte, ci de locul gol pe care-l lasa ranindu-i pe altii, nu-i pot aminti decat ca lasa deja un gol imens, lipsind.

cui trece acum prin durerea lasata de o disparitie, nu-i pot spune decat… condoleante… ai grija de tine, sa-ti dea Domnul toata puterea de care ai nevoie… pt ca disparitia te lasa fara cuvinte. dar te umple de imagini…

noapte buna!

antiinflamatoare

am vazut ca si asta se regaseste, undeva aproape de „teama” in chestia aia simpatica denumita Wordle.

n-am vazut bricheta. poate de aia nici nu mai am una functionala. nici chibrituri.

ps- era undeva life sau viata. asta inseamna ca traiesc, ceea ce se vede dooh pt ca am postat pe blog. that doesn’t mean im alive. pt cine intelege subtilitatea. whatever. tehnic, functionez deja la 30% din capacitate.

wordle

mako