de vampirimus

in care se arata o incercare de raspuns la leapsa Andrei de pe voxpublica, unde a adunat o serie de opinii despre invazia asta vampiroida de pe ecrane si se intreaba: cand naiba o sa se termine?

raspunsul meu: cand devine prea obositoare. in curand. si va reveni cu siguranta, intr-o alta forma,  dupa varcolaci, zombi, printre telepati si telekinetici. pentru ca vampirii sunt nemuritori.

in urma cu patru ani, ma minunam intr-un articol de felul in care inflorise vampiro-turismul.  multi dintre japonezi, in special, vizitau bulgaria, serbia, irlanda, romania (transilvania, de fapt), atrasi de povestile cu vampiri.  peste tot pe net aparusera de vanzare din ce in ce mai multe carti, tricouri, filme de serie b, postere, colti, bijuterii, pana si o Biblie a vampirilor. industria porno specula si ea momentul si lansa pe banda rulanta intalniri seducatoare dintre vampiroaice si tineri virilissimi. cea mai nasoala chestie se intampla la vremea aia pe unele forumuri si in rubrici de anunturi din ziare americane unde niste dezaxati ofereau „muscatura imortalitatii” celor care se credeau diferiti chiar la nivel organic, apreciau somnhul de zi si starea de veghe noaptea, preferau fripturile in sange si se simteau izolati in familie si in societate…

au aparut intre timp specialisti in „vampire studies”, o parte dintre ei psihologi, care avertizau parintii sa fie mult mai atenti la starea mentala a copiilor lor si la intalnirile lor internetice.

buffy se terminase, era nevoie de o noua abordare a zonei asteia vampiroide, care sa poate atinge mai multe „obiective”:  sa linisteasca putin creierele adolescentine si sa le arate atata ratacitilor cat si celor care-i resping calea spre o mai usoara integrare in grup; sa ajunga mai usor la alte categorii de public intr-o forma atractiva pt a putea deveni cu adevarat un business profitabil. si ar mai fi cateva.

ideea e ca imagini vampirice se tot gasesc in literatura, de lilith si chupacabra,  de la homer si legendele romane la povestile pagane din secolul 12, la byron, stoker, anne rice,  interesant e felul in care s-au schimbat – mai mult sau mai putin inteligent – si uneori necesar,  de la nosferatu la blade si de la buffy la regina din new orleans…

e simplu sa spui ca la vremuri intunecate poti veni pe ecrane cu personaje similare, insa nimeni nu s-ar fi hazardat sa puna nemuririi un chip oribil, sa duca in atentia publicului niste villainsi cu coltii sangeranzi chiar daca bine facuti si sexi. rice a pus in capul unui vampir indoiala, charlaine harris (the southern vampire mysteries – adaptate in true blood) i-a dat solutia: sange sintetic,  L.J. Smith (Vampire Diaries) a plusat cu fraternitatea si amorul, iar stephenie meyer (twilight) a mai bagat si punctu’ de vedere al unui varcolac.

vampirul evului mediu era o creatura masculina pe care n-o puteai vedea in oglinda,  traia intr-un cimitir si se hranea cu sobolani si oameni si putea oricand sa se transforme intr-un liliac, iar daca aveai de gand sa-l ucizi iti trebuia un intreg arsenal: apa sfintitta, usturoi, tepusa de lemn sau o capcana din argint in care sa-l tii pana venea soarele sa-l carbonizeze. cum naiba sa ajunga asa pe ecrane acuma?

vampirii de sex feminin bantuiau mai rar prin europa, salasul lor, mainly, fiind in malaezia si filipine, erau frumoase rau dar teribil de sangeroase – hranindu-se numai cu sangele copiilor.  aveau si ele nevoie de reabilitare. si eu as fi ales-o pe salma hayek pentru asta, fara nicio indoiala!

vampirii de dupa ’90 sunt mult mai complicati. toti sunt imuni la cei mai agresivi virusi, sunt excelenti hipnotizatori, arata bine, dar daca vrei sa le vii de hac – pot fi ucisi cu lanturi de argint. toti vampirii in varsta (peste 3-400 ani cel putin) sunt mai agresivi, impulsivi, mai dispretuitori fata de rasa urmana, mai puternici, mult mai atasati de distractii si de placerea sangelui, in vreme ce aia mai tineri sunt mai culti (citesc carti, asculta muzica buna sau scriu jurnale), sunt mai degraba pasibili sa se transforme in bine gratie amorului cu o muritoare, sa evolueze umanoid gen, sa consume sange sintetic sau se se abtina de la sangele de om cumva. deh, ADN-ul a tot evoluat.
nota: unica exceptie din randul vampirilor in varsta, prezentati in ultimii 5 ani vulgului, unicul vampir demn de toata admiratia e godric din true blood.

insa, dincolo de clasificarea cat se poate de simpla, vampirii deceniului astuia (aia din carti reeditate, seriale, lungmetraje, nu aia din viata reala), sunt niste personaje mult mai diverse si mult mai credibile, iar povestile lor sustin tot felul de idei si apeleaza la diferite zone de emaptie, de la cultura la cultura.

o teorie de genul „vampirii au invandat cultura pop pentru ca femeile vor sa faca sex cu barbatii gay” tine daca te uiti doar la robert pattinson, ian somerhalder, paul wesley, alexandr skarsgard si stephen moyer.

femeile vor sa faca sex si exprima asta din ce in ce mai mult punct. insa nu de asta fete si femei, baieti si barbati deopotriva sunt mai mult sau mai putin prinsi de enetertainmentu pe baza de vampiri.  sunt din ce in ce mai multe bancuri cu vampiri, aluzii haioase in serialele de comedie sau spectacolele de stand-up, insa toate tintesc mai degraba popularitatea fenomenului si sexoshenia vampireasca nu fenomenul in sine, pe care astfel il incurajeaza:)

ce vrea sa ne invete invazia vampiroida? simplu: toleranta si evolutia intru unitate. daca se vede altfel deseori e pt ca lectiile de spirit si mentalitate sunt cele mai simple si nu pot ajunge la popor decat prin glam, personaje sexi pe care sa le admire sau pe care sa-i antipatizeze si teme legate de relationare.
e in mare parte si lectia serialelor cu personaje cu puteri speciale. iar faptul ca aceste tipuri de productii tv/ cinema se suprapun temporal nu e deloc o coincidenta.

actiunea productiilor astora se intampla in niste comunitati MICI si are impact global. ..
fie ca vampirii sunt perceputi la nivel de chimie, sa zicem, zburatori, nemuritori atragatori, evoluati, puternici, cruzi, sau ca o reprezentare a evolutiei, e cert ca ne vor zambi de pe micile si marile ecrane cu mesaje de unitate si antidiscriminare cel putin pana in 2012. si sunt sigura ca in zona de antropologie culturala si psihologie sociala se pot combina niste lucrari la mare arta si interes pe subiectul asta.

revenind la lucruri din astea mai de budoar, ca sa-i raspund Andrei, cel mai sexi vampir pt mine ramane deocamdata Eric Northman din True Blood, interpretat admirabil de sarmantul Alexandr Skarsgard (l-a luat de departe pe Brad Pitt), cel mai enervant si mai idiot S. Salvatore (Wesley) din Vampire Diaries.

de la multi ani

ma chinuie memoria asta. oare cati ani face tata azi? cred ca e cu 30 ani mai mare decat mine. am apucat sa-i zic la multi ani in tramvai.

dimineata am visat ca am dat un email in rai. si mi s-a raspuns cu o poza atasata. o femeie bruneta, superba si linistita zambea, asa cum n-am apucat s-o vad niciodata. la multi ani, ninucia!

de oamenii pentru care ne rugam cand ne rugam

in care se arata ca ori de cate ori vad cozi interminabile la bisericile cu moaste importante, in loc sa-mi amintesc de sfintenie si sarbatoare, ma cam iau nervii. anu asta am avut parca reactii mai linistite. iar azi, dupa ce-am vazut cozile de la sf dumitru, mi-am adus aminte de bunica mea. si-am trimis un gand bun la doamne doamne pt ea, pt parinti si dintr-o data s-a marit lista cu numele tututor care-au insemnat sau inseamna ceva pt mine.  maine, mi-as dori ca in listele mentale ale tuturor celor care arunca o secunda de rugaciune catre dumnezeul in care cred sa mai fie cineva, pe care poate nu l-au cunoscut personal, dar de care au auzit ca are mare nevoie de ajutor. maine, de sf dumitru, sarbatoare pe care n-am respectat-o niciodata, langa bunica, in rugaciunea mea va fi gheorghe dinica. un om minunat, care sper din suflet sa se faca bine si sa ne poata bucura in continuare cu talentul lui.

e timp de fapte bune

Cristina scrie cum s-a intalnit ea cu computerele si cum a decurs relatia asta. Daca vreti sa faceti o fapta buna, dati click pe linkurile din postul ei – veti ajuta astfel pe cineva sa aiba o inima sanatoasa.

TABU organizeaza, in acelasi scop,  o licitatie caritabila, marti 27.oct., de la ora 12.00, tot pe blogul Cristinei.

Tatal colegei noastre Ecaterina Bordei, Brand Manager Tabu, are nevoie de o interventie chirurgicala complicata care nu se poate efectua in Romania. Este vorba de bypass coronarian
Operatia se poate efectua doar in Italia sau Israel, iar costurile acesteia sunt de 20.000 de euro.

Puteti sa o ajutati cu o donatie (in RON) in contul
RO 05 INGB 0000 9999 0017 8331 , ING Bucuresti
Ecaterina Bordei

Va multumim foarte mult

Redactia Tabu

de cum te ridica din pat vestile din proximitate

in care se arata ca in astea 2 zile am fumat 6 tigari din motiv de scarboasa, oribila si destabilizanta raceala ieri si doar scarboasa si oribila azi.  de 60 de ore de cand sunt in pat s-au intamplat multe, cel putin asa rezulta din imaginile de la tv si linkurile/ vestile de pe mail.  doua dintre ele, din ultima categorie, m-au scutit de o noua sticla de sirop de tuse pe care oricum nu ma incumetam s-o vanez pe motiv de nesiguranta bipeda. adica brusc si deodata m-a prins o organica reactie de energizare si concentrare, pt a articula reactii pozitive, pt a incerca sa zamislesc ganduri bune care sa capete macar in mintea mea consistenta de solutii.

mi-am pregatit o baie sarata (victorie – k ieri nu reusisem) si mi-am sunat mama. am realizat ca fac lucrul asta f rar.  am povestit despre echinaceea, repartitoare, apometre si gelatina din iaurt.
am gasit o oaie neagra in farmville si-am ajutat-o sa isi gaseasca o casa, sper.
in jocul asta toti sar sa ajute oaia parasita.
sper sa se intample la fel si cu  TABU , revista care de azi nu mai are acelasi actionar majoritar si trebuie sa-si caute surse de supravietuire, in conditii de criza.

iata ce scrie azi CRISTINA BAZAVAN, redactor-sef TABU

Tabu – ce va sa fie si ce a fost

Scriu aceste randuri cu doar cateva ore inainte de a intra revista la tipar. Aici era un alt editorial despre cum am sarit cu parasuta de la 3000 de metri si se incheia cu „Dar e foarte, foarte interesant cum o cădere liberă, cu 190km/h, te poate duce atât de sus.”

Colegii m-au rugat sa-mi schimb editorialul pentru ca e singurul loc in care am putea sa (mai) scriem ceva, in caz ca acesta este ultimul numar al revistei Tabu.
Astazi, 20 octombrie, revista Tabu a iesit din Trustul Realitatea Catavencu si va trebui sa se descurce singura, cu un nou investitor.
In conditiile economice date, nu stim daca vom gasi investitorul in timp util ca sa mergem mai departe.

Stim insa ca ne- a fost foarte drag sa lucram la aceasta revista si ca, in cei 7 ani de cand Tabu exista, am scris o parte din istoria presei glossy din Romania.
Si stim ca si voua v-a placut sa ne cititi.

Obisnuiesc sa multumesc via email, la fiecare sfarsit de numar, celor care lucreaza la editia care tocmai se incheie, acum o sa multumesc tuturor celor care au lucrat vreodata aici, cum le multumesc si celor care au citit aceasta revista.”

Nu pot decat sa spun: multzu mult, CRISTINA, pentru tot.  Sper din suflet sa se iveasca o solutie cat mai buna, cat mai curand pt prin si online deopotriva.
O parte din zilele si noptile anului trecut si serile inceputului astuia care acusi se termina mi-au fost umplute de tabu.ro.  Si cand le-am umplut cu altceva, incercam sa-l vizitez zilnic, macar 5 minute, sa vad daca a scris ceva Cristina pe blog (cel mai creativ si inspirat om din biznisul asta), ce-o fi la cum sa-ul lui Noemi (cel mai bun om pe care ai norocul o data-n viata sa-l intalnesti), ce mai scrie Sanziana (cel mai silitor si implicat editor cu care-am lucrat), ce mai pune Suzi (o revelatie muzicala de care veti auzi cu siguranta in curand), ce mai e de prin revista; incercam sa suplinesc alte mici bucati temporale stationand la tigara langa fetele din redactie.  Vreau in continuare sa beau cafeaua Sanzianei, Ioanei, Nushei, Noemei, sa dau RT pe twitter cu cel mai curajos site pt femei, sa ma distrez de jucariile de pe biroul Cristinei, sa ma laud cand primesc un numar din revista sau trag cu ochiul in studioul foto unde Catalin nu ma lasa sa pun mana pe nimic.

Cuvinte nu am. Multumiri da. In rest, doare.

de teambuilding ourselves

u2, ploaie, tasteless, furazolidon, crema de zahar ars, tuborg, utv, 3 pachete de tigari in 8 ore, noi suntem oameni sau suntem dansatori, dj chitic fin rula, frankie walks the strangers all night long, ostrogoti, vizigoti, fanarioti, vamaioti, taragot, becali pleaca, mucii lu piticu, a band, cafea, cum poti sa-ti personalizezi alegerea (boteaz-o ion), voting pe zodii, galerie, karaoke, he’s dead, nisto’, un zglobiu bidiviu, deny grasu, criminalu te pupa dulce, stana de la timisoara, sharpe, pentru mai multa valoare, mai multe sms-uri, noi vrem respect, an angel, puya, o lumanare, 5 diplome la prima masa dreapta, dans gen, campanie de succes: videoclipul satului, futa-te veta biris, ponton parasit, barcute, poze, o balta mare, plaja, duca in apa, dulamita ti s-a dus doru, suc de visine, sorinel copilu de aur,  romu’ lu marin si cand a fost el o data in delta cinci zile, frankie reloaded, cel mai cool mc dstanca, laringele de aur, vertrebra buclucasa, cum s-aprinzi chibrituri cu bricheta, cum sa faci bani cantand ca o bila, lapte, supa de pui, wake up frankie, smoothin’ the autobahn, vaca roz din farmville.

a fost un weekend plin, sa traiasca organizatorii lui, comandantu unitatii, si sergentii care va salut cu respect de noapte buna care va stiti ca ati fost acasa la eforieni.

de pandorum

in care se arata ca am vizionat in aceasta dimineata de marti 13 firavul film PANDORUM. zisei firav nu pentru ca ar fi sensibil, ci pt ca se tine mai greu pe doua picioare.  zisei firav pentru ca te face cumva sa-l oblojesti din vorbe dupa ce-l vezi, nu te prea provoaca sa-l invectivezi.
daca in prima jumatate PANDORUM  iti trece cam dezlanat prin fata ochilor  imagini cu un caporal trezindu-se tarzior din criogenie, intalnirea astuia cu un locotenent, traseul caporalului prin matzele navei pe care se imbarcase in calitate de colonist, in timp ce locotentul o freaca tastand niste chestii si vbindu-i din cand in cand, sau cu aratarile monstruoase care par sa fie rezultatele unei mutatii scarboase si c-o tipa care apare si dispare subit, in a doua jumatate se intampla chestii care au si sens, filmu devine urmaribil si pe alocuri interesant, in sfarsit cu ceva condimente horror.
evident ca nu va povestesc filmu’, tre sa-l vedeti, nu va ia mult, iar daca rezolvati asta cu ceva popcorn si c-o gahsca alaturi, s-ar putea sa vi se para chiar fun. cert e ca aveti ce comenta dupa.
nu e nici prea prea, nici foarte foarte, e cu pro si contra, dar oricum PANDORUM e mai urmaribil decat war of the worlds. at least 4 me.
a, incercati sa nu va faceti mari asteptari dupa trailer, ca s-ar putea sa va dati palme pe la cinema. try 2 enjoy it as it is.

ps – nu pot sa inteleg ce-o fi fost in capul alora de dadura ratingu IM18 filmului astuia, nu e cu pedofilie, cu scarnavii, maxima violenta, viol, nu arata funduri, sani, nu incita decat la o discutie cu o bere in fata dup-aia. si daca s-au luat dupa singura faza foarte misto – in care un kinder mostruos ii taie gatu unui agricultor nevorbitor de engleza de n-a fost in stare sa-l ucida – comisia de rating e chiar cu vaca.

de Guns N’ Roses si judecata care este

in care se arata ca baietii de la G’N’R ar putea pierde vreun milion de dolari daca sunt dovediti cu un plagiat, dupa cum sustin 2 companii independente care-i arata cu degetu’ prin ziare.

baietii care au drepturile pentru pisele lui Ulrich Schnauss sunt siguri ca rockerii i-au folosit cateva parti din 2 piese ( „Wherever You Are” si „A Strangely Isolated Place” ) pe albumul lor asta noul „Chinese Democracy.”

asa ca au dat in judecata GNR si casa de discuri de le-a scos albumul asta anu trecut, dupa 17 ani.

ce sa mai zici?strangely, i like Ulrich more than GNR these days.

de greva – overheard

in care se arata sfanta zi de azi, ora 9:35, waiting 4 205, langa chioscu de ziare.
*batranelul (sapca cu Romania libera, adidasi „fubu”, trening + sacou, papornita de la revista avantaje, cu multa ceapa verde inauntru) cerand „Adevarul”: bai Nelule, vazushi cine facu greva?
*Nelu (vanzatorul de ziare): nu, domle, ca nu m-a lasat nevasta aseara pe OTV
*batranelul: n-a dat pe OTV, e din ziare, daca citesti mai multe intelegi. a facut-o astia care au oameni la sindicate, astia de la realitatea si antenele, e conspiratie sa greveze si boc asta e debil si nu intelege. sa zica domle ca nu le da nimic, e tara la criza si ei greveaza sa mulga statu de bani si sa-l puna e geoana.
*nelu: ei, na? pai la OTV nu zicea nimic de geoana, cat am apucat sa dau cand era nevasta-mea la baie
*batranelul isteric: nu la OTV, mai, ei nu sunt cu greva
*nelu: pai cine e?
* batranelul: pai pesedeii mai si vanghelie, mai. si geoana. tu nu citesti ziarele?
*nelu: ba da, dar n-am vazut nimic de asta
*batranelul: pai nu citesti unde trebuie. citetsi sfarsitul, casetele si dupa aia urci la text. intelegi?
*nelu: huh?
*batranelul: pai daca nu stii, stai si te uiti la becali
*nelu: pai a fost aseara la nashu. era suparat. n-a prea vorbit.
*batranelul: pai ce sa zica? si eu as fi suparat daca l-as fi dus pe vadim in europa. da el nu de asta e suparat.
*nelu: da de ce?
* batranelul: pai cu asta cu judecata
*nelu: pai nu-i gata?
*batranelul: pai nu.
*nelu: nasol
*batranelul: ei lasa-l tu pe becali si da-mi ziarele alea si rosu si negru da-mi daca mai ai da ala fara ziar, si da-mi si un program, ca mi s-a stricat teve-ul si sa stiu ce se da macar, si atata, ca dupa aia iar ma treci la caiet. futu-le greva lor de comunisti.

no comment
nota: transcrierea unei inregistrari audio efectuate cu telefonul.

de tara, popor, psd

in care se arata ca painea e uneori scumpa, da circul nu.
o gloata rosie urlatoare aplauda intr-un hangar relansarea gibonistica a celui mai zgubilitic candidat la presedintie, mega disperat dupa putere. si chestia asta tine o zi intreaga la stiri.
in centrul bucurestiului, un red district de lux, sub acoperire, la o terasa, un tip se bucura ca apucase se treaca niste apartamente pe numele unei pisi inainte sa-l dea afara. cum pisi de dorobanti nu e retardate cand vine vorba de bani nu stiu cat se va bucura de decizie…
intr-un bar afumat se vorbeste de bingo. in tramvai subiectul e monica gabor ratacita in panama.
si cu toate astea asistam. uneori radem. alteori mancam in oras si vbim de orice altceva. si ne incapatanam sa nu aruncam hartii pe jos.

de se face tara rosie, mai stam? si daca da, cat? ca de la mult circ fara paine, ti se face rau.