s-a pierdut MARIN!!!!

PIERDUT PISOI BIRMANEZ

IL CHEAMA ‘MARIN’, ARE 8 LUNI SI ESTE CEL MAI IUBIT PISOI DIN LUME. N-A MAI VENIT ACASA DIN DATA DE 15 IULIE. DACA IL GASITI, DATI VA ROG UN SEMN LA NR. 0726.089.477 SAU 031-710.10.73 .

NE REVANSAM FATA DE GASITOR!

VA MULTUMIM DIN SUFLET.

Tata lui Marin, fost Hiro zis si Printu de Asturia, a lipit afise pe toate stalpurile din zona in care locuieste, dupa o saptamana de la disparitia suspecta a lui Marin. Crede ca s-a dus la vreo cadana, da eu is mai sperioasa si ma gandesc numa la negativisme.

Cine vede pe raza sectoarelor 3, 2, 1, ca nu e Lassie sa fi mers asa departe dupa iubire de alt sex, deci cine vede un matz birmanez de 9 luni (face 10 acushica pe 5 august, da tac’su il crede mai tanar), lungutz si suplu, shukar, batzos, barbatos, cu personalitate, cu mare viteza si cu tentative de chinuit picioare cu ghearele, sa dea semn la numerele de mai sus, sa aduca o bucurie in sufletu lu tac-su, si implicit a lu ma-sa care l-a donat, adica subsemnata care plange si suspina dupa cea felina…

come back marin….:((((

Anunțuri

tabu+sex=love

in care se arata ca numarul de august al revistei tabu e chiar de urmarit.

Jojo „s-a dezbrăcat şi a pozat în locuri care depăşesc cea mai ascunsă fantezie a pudibonzilor şi nu numai, de la parcarea din Băneasa Shopping City şi un autobuz de linie RATB până la Autostrada Soarelui. Cele mai multe dintre fotografiile pictorialului realizat de Cosmin Bumbutz pentru „Tabu“ au fost făcute într-un autobuz RATB. Un simplu autobuz de linie care s-a plimbat prin Bucureşti, între Piaţa Unirii şi Piaţa Victoriei. Sub privirile trecătorilor şi chiar ale poliţiştilor de la Rutieră (care nu prea au realizat ce se întâmplă), Jojo s-a dezbrăcat în autobuzul RATB închiriat de „Tabu“ pentru acest pictorial şi a pozat dezinvoltă timp de trei ore, de la ora 20.00 până la 23.00. O ipostază celebră, în care a pozat Madonna, a fostadoptată de Jojo în fotografia realizată pe Autostrada Soarelui”. Detalii: pe site

Cristina Nitulescu, o tipa dezinhibata – atu care i-a asigurat intrarea in industria filmelor pentru adulti – „a stat dezbracata preţ de aproape o oră, la o şedinţă foto la care au participat, involuntar, şi câţiva dintre muncitorii de la tipografiile din Casa Presei”.  O privire in culise: aici

de pantofi si marie antoinette

s-a zis despre ea ca era o blonda mica, da buna ca arhiducesa si fashionista foc drept regina. marie antoinette. americanii sprijiniti in razboiul civil de francezii condusi de delfinul slab la pat al lui marie antoinette prefera moda. si oscarul pentru cele mai bune costume s-a dus la filmul regizat in 2006 de sofia coppola. productia aia picturala si fina, plina de rochii, pantofi, peisaje, baluri, jocuri de noroc si priviri.
englezii enervati de ajutorul dat de francezi americanilor si mult mai mandri de viata sexuala sanatoasa a inaintasilor de sange regal prefera umorul. si-asa ajunse marie antoinette bataia de joc din „let them eat cake”, un serial simpatic si slutty bbc, pe care il puteti vedea duminica si pe tvr-ica. sau youtube.

eu una am evitat cat am putut marie antoinette, pt ca imi place kirsten dunst si asteptam sa se mai invecheasca filmu, ca vinu, sa aiba valoare. well, e un film care merge cu profiterol, capsuni, ciorapi cu banda adeziva, pepene galben si vin sec.
e un film de vazut inainte de o licitatie de tablouri, creste apetitul de cumparare simtitor. aroma de chicklit poate garanta unui tip care suporta filmu asta, dar si SATC-the movie, o recompensa in aer liber, cum facu marie antoinette cu suedezu sau miranda dupa ce s-a impacat cu steve.

pt mine, a fost refreshing: atatea perechi de pantofi…
una mi-a placut mult. cred ca e intentionata la montaj. care sa fie? well, descoperiti in acest screenshot efectuat personal in aceasta de seara:

de mishu bendeac, modenisme si alte cele

in care se arata ca azi l-am redescoperit pe mishu bendeac de 3 ori. o data la „rai da buni”, o data la el pe blog si o data pe mondenii.blogspot.com (btw, mai exista si mondenii.info). si de 3 ori mi-a re-placut.
ca intaiashi data. il vazusem intr-un spectacol la casandra, locatie unde ma chinuian sa ajung (batand-o la cap pe biaca boitan) sa vad cum se prezinta studentimea pe scena, interesata fiind in subsidiar de completarea unei baze de date de casting si de „descoperiri revolutionare” care mi-ar fi servit assignment-ului de casting scout pt „legaturi bolnavicioase”.
ma interesau mai mult fetele ca era vba de job, pusesem ochii pe mirela zeta, iulia lumanare, simona ghita, ioana barbu, andreea gramosteanu, raluca tudorache. dintre baieti, mi-au sarit in ochi: bendeac (mihai bendeac), vlad logigan, constantin dita, andrei mateiu, doru bem, ca pe catalin babliuc, radu micu, radu iacoban, alin mihalache si bogdan cotlet ii stiam deja (cum a descoperit ca si pe logigan, un uber-talentat, te iubesc bai, il stiam din tinerete).

revenind la bendeac. parte dintr-o promotie f buna (2005), mishu si ioana barbu au for primele mele optiuni la casting si abia asteptam sa-i vad la o proba la sediu.
si-a fost prima mea intalnire cu vorbe cu homo bendeacus (si ultima, ca restu a fost din gesturi, ale mele mai mult, ca dansul nu ma retinea, dar zambea frumos si politicos): in 15 minute am rezolvat si cu completarea fisei, si cu introducerile, si cu filmarea standard, cu reactiile de rigoare (m-am bucurat ca a apreciat ca nu eram de aia care sa-i zica razi, plangi, zambeste sau „fii ghidush” cum mai auzisem prin beansa), super rapid, fara fandoseli, eficient, super fun. se grabea ca isi lasase masina nu stiu unde, si avea repetitii, era veri bizi. si f politicos. tin minte ca dupa aia am zis (nu numai eu) ca o sa mai auzim de el, si de bine. eu una tare as fi vrut sa faca show-uri de stand-up, ca mi se parea ca i s-ar potrivi manusha.
ma simteam ca aia din star search cand au auzit-o pe aguilera la 10 ani. nu mi-a iesit gluma.

ma rog, ideea e ca dupa aia l-am urmarit in continuare la teatru, am fost uber-incantata cand a aparut mondenii si era in gaska nu numai ca actor, ci si ca scenarist (ii iese bine, de cele mai multe ori), l-am urmarit cu placere si in emisiunile tv si … surpriza: e un talentat, un frumos, un destept si un haios, face treaba buna si.. cui nu-i place… sa-si vada de treaba.

m-a enervat la culme un articol imbecil din publicatia de closet Atac in care un gaozar povesteste scabros: „Marţi am urmărit unul dintre episoadele mirosind persistent, ca latrinele din Cişmigiu, a umor scremut şi de prost gust”, si e de parere ca aparitiile mondenilor „satisfac pe deplin gustul tembel al unei anumite categorii sociale, care râde cu gura până la urechi dacă îţi bagi degetele în nas sau cur”.

Poate nu s-a prins care-i faza cu pamfletul, satira si umorul (cum nu s-a prins nici sarbu cum sta treaba cand a acceptat serialul ala de cacat de la pro cu calinescu in rol de presedinte), poate nu-si lectureaza propria publicatie care vorbeste in general despre succesele tzatzelor augmentate la portofelele papitzoilor de bamboo, ca pana si hartia pe care-i tiparita arata si duhneste a smegma de la atatea povesti de sub cearsafuri.

Well, in acest caz, ar trebui sa stie ca pe astia de la mondenii nu-i urmaresc numai aia „care nu asculta schopenhauer” – vba lui costi costitza care a facut pt ei myneletv -, ci si multi altii care abia din show-ul lor mai afla unele nume ce apar pe primele pagini ale publicatiei susnumite si asa mai scapa un zambet dupa o zi obositoare la birou sau isi mai detenzioneaza colegii cu linkuri pe youtube.

Bine, recunosc ca am fost fana in primul sezon si ca mi-a mai trecut pe parcurs, dar asa s-a intamplat si cu carcotasii si cu divertis, s-au cam… „fasait”, si banuiesc ca s-a vazut si in audiente.
Le doresc mondenilor ca show-ul lor sa aiba viata lunga (si sa nu renunte la teatru – care mai are timp pt asta – mai ales bendeac – sa mergeti la comedie sa-l vedeti!) si bogata in personaje, sa aiba energie si sa revina in fortza, cu umor, cu decoruri noi. Personal, as scoate-o din schema personajelor pe diana munteanu, inlocuind-o cu alina plugaru in parteneriatul cu simona sensual, as adauga fugitiv nume ca: andreea spataru, cristina spatar, magda si tolea de la otv, boschet, trupa heaven, costi ionita, sanda argint – pseudo cantareata de muzica populara care scrie „hituri” pt diversi, mihaela tatu, dan capatos, mircea badea (acestia 2 din urma intervievand sau citind despre astfel de personaje) si ca razbunare, scene la cateringa din viata unui jurnalist de scandal/ paparazzo.

Revenind la bendeac, dati o fuga la el pe blog, sa aflati de ce crede el ca traim intr-o „tara de impotenti si frigide” , care-i treaba cu plecarea lu dragos stoica si alte chestii (cum si-a pierdut virginitatea, cum a tinut el in casa o broasca testoasa). Mishule, nu vrei tu sa scrii pe un blog mai acatarii, sa se ocupe cineva de el? se ofera cineva sa-l ajute sa-l intreaca macar pe Cabral la trafic?

de ce mai fac si stepping stones

in care se arata ca raspund la intrebarea ce mai fac. de exemplu m-am uitat pe geam azi. de doua ori. si mi-am amintit lucruri. sau mi-am inchipuit lucruri. adica n-am vazut neaparat ce era dincolo de geam, ci de fapt ce era dincolo in general. dincolo, as in beyond. poate li se mai intampla si altora. printre imaginile insirate de-a latu privirii, in slow motion, era un copilash care sarea vesel pe niste pietre, pe o apa. si ultima piatra, f aproape de mal eram eu. si ma calca cu picioru stang si apoi se intorcea sau o lua pe ocolite, catre alte pietre, desi erau mai departe de locul unde voia sa ajunga. si pe care-l stiam amandoi.
in cele din urma a calcat pe piatra de eram eu si ce sa vezi, nu mai era copil, si nici eu nu mai eram lucioasa si plina de apa. si-am stat pe iarba si era vant. cald. yap, i din’t feel like a stepping stone anymore. just a solid, smooth rock, trustworthy, funny, nice, confy… (n. b.: stepping stones = stones in shallow river. their purspose? people can step from one to another and cross the river without getting their feet wet)

revenind. im ok, im fine, i dont like my earings today, but… life goes on:)

o las cu duffy sa mai intretina atmosfera

But I will never be your stepping stone
Take it all or leave me alone
I will never be your stepping stone
I’m standing upright on my own

de salsa zilei

in care se arată că mako transmite salsa mood, karma pozitivă şi mesaje subliminale către boghimelc, persoana către care îndreaptă prima dedicaţie a zilei de azi.

deci, care vă mai uitaţi pe aici, faceţi abstracţie de acest post sau lungiţi-vă zâmbetu până pe la ceafă şi bălăngăniţi-vă picioarele, că a venit vara. de ceva vreme:)

de interneturi

în care se arată că astăzi la un frumos eveniment krystalizant am aflat lucruri „interesante” pentru internetu românesc, pentru viaţă: web 3.0 si web 2.0 nu ar fi existat fără internet, internetul este un mediu primitiv, spamul este legal, ar trebui să se amendeze pop-up-urile, azi se lansează un site în 3d care mâine va fi online (chestiune auzită de piticu) şi..din nou.. internetul este un mediu primitiv. mai amintim printre chestiile intelectuale de aici faptul că despre social networking psihologul drd invitat nu a dorit să comenteze. cu siguranţă pt că nu are idee despre ce e vorba. tare a fost şi întrebarea adresată cu glas tare, adică prin viu grai şi mare volum: sunteţi de acord cu interzicerea pronografiei pe internet. oricum, interesul ei era fixat pe sugestie şi avea ceva cu mâna stângă. no comment.

una peste alta, a plouat frumos, cu soare. şi acuma se vorbeşte despre uigetzi, ăia de îmi plac mie. adică widgets, those things important even in the process of making money… decât că se pun întrebări cam reta.

mda. revenind, tot fără 69 pe cutia poştală sunt şi acuma… trist.