de moartea lui Michael Jackson

in care se arata ca daca murea Obama nu primeam eu sms de trezire. da uite ca a murit alt rege de negru devenit alb si s-a imprastiat vestea mai ceva ca la balamuc. Dumnezeu sa-l ierte, zic, ca mare om a fost.
ca de obicei, la moartea unui star se scot la spalat cu cerneluri cu clatire in batai de taste toate bune si toate rele. indiferent cum se intampla, se lasa cu lacrimi, lumanari si ganduri bune. lumea il plange pe raposat, ne intoarcem unii spre altii si ne spunem ca vom fi mai buni, ne spunem ca universul e mai sarac cu un nume si ca tre sa-i cinstim memoria reascultandu-i muzica. dupa cateva zile totul revine la normal, incep barfele testamentare, se termina cu necrologu si se iau la rand remake-urile.

cand a murit Freddie Mercury n-aveam telefon mobil. si mi se parea ca toata lumea muzicala si nu numai e in doliu; de la moartea lui fiecare piesa Queen ma facea sa plang. eram in perioada pubera si labila si mi se parea ca nimeni nu ma intelege mai bine decat Freddie si nimeni nu-l intelege mai bine decat mine.

Cu Michael n-am avut asa o „legatura”. Nu m-am suparat ca in loc de ceas mi-a sunat sms-ul, ca sa zic asa. n-am fost fan Michael Jackson niciodata, dar nu i-am detestat muzica. Michael a hranit angajatii a zeci de mii de site-uri si publicatii.
Si eu ii multumesc lui Michael ca a existat si ca in timpul procesului, prin 2005, numele lui ne-a asigurat vizualizari la stiri cu nemiluita. Si a mers salariul… Nu a dat numai muzica, ci si paine si circ…

Michael e pentru mine freza colegei mele de generala Simona Gramatovici pe care n-am vazut-o de ani de zile, e pt mine pagina din caietul de amintiri scrisa de Raluca Florea, o alta colega din clasa a 8a C de la scoala generala 27/ george bacovia din bacau, colega de care nu mai stiu nimic de peste 10 ani; Michael e tricoul Anei Vararu, din aceeasi clasa, e prima, a doua si a treia tabara la munte in generala, e prima incercare de bowling (canta dirty diana), e fatza vesela a Mihaelei Stroia care scria saraca intr-o vreme zilnic despre el… Daca stau sa caut prin sertarasele pline de praf din anii de mult trecuti, vad ca a fost personaj de bancuri, model negativ, un „caz aparte”, dar unul pe care l-am respectat intr-un mod ciudat. Indiferent cate si-a incasat mediatic, Michael a fost mereu respectat pt ce-a facut in muzica, si putini au fost cei care nu s-au referit la el dret „regele muzicii pop”.

Noapte buna, Michael Jakcon, Good Morning America…

Anunțuri

de TIFF 2009 din spate si din fata

in care se arata ameteala dupa ultimele 17 zile petrecute la Cluj.
in care cluj am ajuns cu avionu cu vreo 4 zile inainte de TIFF 2009 pt a pune la cale nebunia bedgicoasa alaturea de tovarashu hordila cordila zis lili si o chipa de stimabile domsnishoare voluntare – best de pana acuma.
pt okii curioshilor – da am facut dush in aceeasi baie de la aceeasi camera de anul trecut in timp ce unii vopseau balustrada de la etajul aceluiashi hotel – transilvania, ex vladeasa. si da, am dormit in camera cu boghimelc care-a avut anu asta niste alarme mult mai decente la telefon.
spre dezamagirea apropiatilor – da am mancat in 4 nopti kestii de fast-food, insa nevomitive.

cum fu TIFF 2009 in locatia TAROM unde s-au intamplat acreditarile? cum sa fie, cu mai multa concentrare, mai putine urlete, mai mare eficienta, mai putina vanzoleala, fara plansete, cu o imprimanta beton, cu multi voluntari, cu o groaza de pliante, cu mai multa curatenie, cu supa crema la paket de la euphoria, fara herpes, cu avioane de cauciuc stoarse antistres, cu trailere vazute pe plasme, cu laptopuri lasate in priza nonstop, cu paznici ok. si cu ploaia si frigul care-au imbolnavit cluju o mare parte din timp. am facut de 3 ori masaj. am baut mai putina apa decat cafea si-am vzt astfel ce misto e la unitatea primire urgente din cluj, gratie mainilor vanjoase ale lui hordila care m-a carat. si-am mancat cea mai buna cina la bagi acasa.

acuma am un deja vu, da-mi trece.

am vzt si filme. din 250 doar astea: un film mexican voy a explodar, un filnlandez three wise men, ceva documentar cu tigani, un pic din austriac „involuntar”, iranianul „despre elly”, un pic din filmu mut cu acompaniament live si ceva scene din niste shorturi erotice unguresti.

m-am cunoscut cu zoso, baiat simpatic si colegii lui de bloggereala – toti f cool – sebastian bargau, denisuca, cetin, clickio (o s pun linkurile later) si toti surprinsi neplacut de „politist adjectiv”, fiecare cu motivele lui pe care nu le impartasesc. dar cum ziceau, toti mi s-au parut prietenosi, isteti si de treaba.

am aflat cum arata un bursuc. n-am vzt arici. decat unul d plush. am vzt lume alergand dupa filme. am inaugurat orimu film cu bagi la cluj si primu’ film cu lu’ la cluj. am bifat concertu ab4. super tareee. cu zbantzuietele de sana cireasa, lu si ralu. am vzt 30 min din gala din care 20 cu florin persic. am ajuns si pe la ceva party-uri. am dansat cu bucurenci pe muzica tziganeasca, am mancat frumos o data la pranz cu cristina guseth, catalin leescu si carmen mezincescu. am apucat sa ma imbratisez cu chirilov, cel mai cald om din TIFF si nu numai. si m-am conversat cu invitati simpatici – pe 2 dintre ei, italieni, i-am dus pe piezisa intr-o bodega si i-am convis sa bea bere stejar la 3 lei sticla.
multumesc multor oameni, imi e dor de multi pe care i-am vazut sau pe care n-am apucat sa-i vad, mi-e dor de cafeaua pe terasa la pranz cu cipake, bagi si lu. mi-au priit 2-3 zile, m-au ostenit altele, dar overall a fost ok. un TIFF 2009 animat, un cluj plin de filme la mall, in aer liber, in toate cinematografele – din toate, la republica a devenit cel mai incomod (si sper sa salveze cineva cinema-ul ala, ca merita).

un timp plin, pe care nu-l pot rezuma nicicum. dar dupa care simt nevoia sa dorm cat de mult posibil.

pupaciuni si toate cele bune,

over and out.